Ancorat pe fundul marii, la o adancime de 20 de metri, podul zis al lui Arhimede va putea atinge lungimi incredibile cu metodele de constructie obisnuite. Un prim proiect a si fost pus la punct, podul respectiv urmand sa lege cele doua maluri ale stramtorii Jintang, la sud de Shanghai. Se studiaza posibilitatea construirii unor structuri asemanatoare si in alte parti ale lumii. Inginerii constructori credeau ca nu mai este posibila proiectarea de poduri care sa raspunda exigentelor mereu crescande ale oraselor sau platformelor industriale. Intr-adevar, adesea, distanta care trebuie traversata depaseste limita critica (circa 2000 metri), dincolo de care e, practic, imposibil sa fie construit un pod traditional (ori "aerian"). Cum sa fie depasit acest impas? Geniul lui Arhimede a venit in ajutorul tehnologiei moderne, savantul grec din Siracuza, care a trait acum 2300 de ani, rezolvand o problema aparent indisolubila pentru ingineri si specialisti. "Podul lui Arhimede", sau asa-numitul "submerged floating tunnel" (tunelul plutitor in stare de submersiune), este, cum ii arata si numele, un tunel plutitor, instalat la 20 sau 30 de metri adancime, sub apele unei mari sau unui lac si fixat de fund cu ajutorul unor cabluri metalice. Un pod la care Arhimede nu s-a gandit, in realitate, niciodata, dar care a fost conceput pornind de la legile hidrostatice, descoperite de marele om de stiinta al antichitatii: un corp scufundat in apa este supus de jos in sus unei presiuni egale cu volumul de apa dislocat. Asa cum informeaza cotidianul italian IL SOLE/24 ORE, podul construit potrivit acestui principiu va fi realizat in China, in stramtoarea Jintang, la sud de Shanghai, pentru a lega continentul de arhipelagul Zhoushan. Podul submarin va avea o lungime de 3.200 metri si o latime de aproape 28 de metri, cu doua cai de rulare in dublu sens si doua galerii de serviciu, inaltimea sa fiind ceva mai mare de 12 metri. Fascinanta logica a podului plutitorLa acest proiect au lucrat mai multe institute italiene de specialitate, aratandu-se interesate mai multe alte tari. Brazilia e interesata de un asemenea pod care sa traverseze golful Rio de Janeiro. Germania se gandeste la o constructie similara pentru lacul Konstantz. Un pod dupa o conceptie asemanatoare este in studiu pentru lacul Lugano, din Elvetia. Pentru a intra in logica fascinanta a "podului lui Arhimede" trebuie plecat de la o premisa care pare un paradox: tot ceea ce pentru un pod traditional constituie un handicap devine avantaj pentru un pod submarin plutitor. Intr-adevar, potrivit conceptiei traditionale, problema principala este cum trebuie procedat pentru ca podul sa stea in picioare. Aceasta problema a disparut pentru proiectantii "podului lui Arhimede". Dimpotriva, ei au trebuit sa reflecteze cum sa-l mentina sub apa. "Podul" de la Jintang ar fi avut, intr-adevar, tendinta sa urce la suprafata, tendinta anulata prin fixarea sa de fund cu ajutorul a 60 de cabluri, pe intreaga sa lungime. Conform principiului lui Arhimede, o pietricica va cadea la fund, dar o barca pluteste. Sub apa, "podul" va pluti liber. Greutatea lui este, intr-adevar, net inferioara celei a volumului de apa echivalent. La adapostul cicloanelor si al valurilor uriasePana acum, pentru a lega doua maluri existau doua solutii: podul suspendat traditional, cu una sau mai multe cai de rulare, si tunelul sapat sub fundul marii (asa cum este cazul cu tunelul de sub Marea Manecii). Ambele se izbesc, insa, de limite insurmontabile. Recordul mondial in privinta podurilor suspendate este detinut de podul care leaga cele doua maluri ale stramtorii Akashi din Japonia: 1.990 metri. El este suspendat, cu ajutorul a numeroase cabluri secundare, de un puternic cablu de otel cu diametrul de 1 metru, intins intre doua turnuri de 300 metri inaltime fiecare, ridicate la fiecare extremitate a podului. Inginerii japonezi s-au inspirat dupa modelul clasic: podul Golden Gate, care traverseaza golful San Francisco si care a fost construit intre 1933 si 1937. Potrivit unor asemenea criterii, va fi insa imposibil sa se construiasca un pod mult mai lung, de 3.000 ori 5.000 de metri. Ar fi necesar un cablu de otel de asemenea dimensiuni incat nu ar putea fi intins intre cele doua turnuri. Greutatea cablului ar face operatiunea imposibila. Exista limite si in ce priveste tunelurile submarine, respectiv profunzimea apelor care nu poate depasi cateva zeci de metri. In schimb, in ambele cazuri (constructii suspendate sau constructii submarine) nu exista limite sub raportul lungimii. "Sustinut" datorita legilor hidrostaticii si ancorat, din 50 in 50 de metri, de cabluri solide, fixate de fund, "podul lui Arhimede" poate atinge, in teorie, pana la 10 kilometri in lungime. Nu este, insa, singurul avantaj. Acest pod nu are nevoie de stalpi grosi de sustinere, nici de turnuri de otel sau beton, va fi invizibil si va avea un impact foarte redus asupra naturii. In special, insa, un pod traditional construit peste o intindere mare de apa va fi violent scuturat de cicloane, a caror forta este fenomenala si, deci, stabilitatea sa va fi periclitata. "Podul lui Arhimede" este la adapost de toate aceste amenintari. El este conceput si pentru a se apara de pericolele care vin dinspre mare: curenti, valuri uriase. Machetele preliminare au fost supuse unor "tsunami" (valuri gigantice) simulate, si au rezistat perfect. De ce? Pentru ca un pod rigid nu poate rezista cand este supus unor solicitari extraordinare. "Podul lui Arhimede" este prevazut, insa, cu imbinari elastice la toate punctele critice. In fine, el nu trebuie sa se teama nici de cutremurele de pamant. Cand pamantul se cutremura, turnurile si pilonii care tin in picioare un pod traditional se cutremura si ei la randul lor. In schimb, in ce priveste "podul lui Arhimede" solicitarile provocate de seism nu se concentreaza asupra turnurilor sau pilonilor, ci sunt distribuite uniform intre zecile si zecile de cabluri. Costul intregii operatiuni este estimat la 520 milioane de euro. China a solicitat Comisiei Europene un credit de finantare. Daca cererea va obtine aprobarea Uniunii Europene, asa cum se prevede, probabil pana la sfarsitul anului, atunci constructia va putea demara.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu